Trăim pe datorie! Dacă de trei ani avem creştere economică susţinută, de ce datoria publică creşte ca în pandemie? – 60m.ro
un editorial de Răzvan Botea
PIB-ul a crescut de la 1.050 mld. lei la final de 2020 până la 1.600 miliarde de lei, prognoza de final de 2023, adică activitatea economică s-a dilatat cu 60%. În aceeaşi vreme, guvernul s-a îndatorat aproape la acelaşi ritm: datoria publică la final de 2020 era de 500 mld. lei, iar la final de august 2023 a ajuns la 740 mld. lei. Până la finalul anului, se va apropia de 800 mld. lei. La opt luni din 2023, guvernul a adăugat încă 70 mld. lei la datorie, la fel ca în pandemie, în condiţiile în care economia încă este în creştere, chiar dacă frânează.
♦ Economia României va încheia al treilea an de creştere economică în 2023, timp în care guvernul Ciucă şi apoi guvernul Ciolacu, din aceeaşi coaliţie PSD-PNL, au mărit taxele de două ori ca să acopere deficitul ♦ Datoria publică a crescut cu 240 de miliarde de lei din decembrie 2020 până în august 2023, de la 500 de miliarde de lei (100 de miliarde de euro) la 740 de miliarde de lei (150 de miliarde de euro).
PIB-ul a crescut de la 1.050 mld. lei la final de 2020 până la 1.600 miliarde de lei, prognoza de final de 2023, adică activitatea economică s-a dilatat cu 60%. În aceeaşi vreme, guvernul s-a îndatorat aproape la acelaşi ritm: datoria publică la final de 2020 era de 500 mld. lei, iar la final de august 2023 a ajuns la 740 mld. lei. Până la finalul anului, se va apropia de 800 mld. lei. La opt luni din 2023, guvernul a adăugat încă 70 mld. lei la datorie, la fel ca în pandemie, în condiţiile în care economia încă este în creştere, chiar dacă frânează.
„Aceasta este o problemă şi va fi una de sustenabilitate a finanţelor publice. Această creştere a datoriei în timpul creşterii economice vine din deficite bugetare mari. Dacă avem deficit în perioade de creştere economică, ce se întâmplă în caz de recesiune? Dacă nici atunci când economia creşte nu putem susţine cheltuielile, va fi o problemă de sustenabilitate şi este nevoie să avem noroc să nu avem o recesiune. Practic, ne asumăm un risc extrem de ridicat“, este de părere Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.
Ca pondere în PIB, însă, datoria publică s-a stabilizat la circa 50% din economie, ba chiar a şi scăzut puţin, dar pentru că economia a crescut un pic mai repede decât datoria guvernamentală. Această stabilizare este o veste bună, pieţele financiare, adică cele care împrumută statul, se uită şi la acest indicator atunci când calculează dobânzile pe care le aplică României.
Comentarii