28 / 07 / 2021


Standard & Poor’s menține ratingul de țară al României la „BBB minus”, ultimul recomandat investițiilor

Agenția Standard & Poor’s (S&P) a reconfirmat ratingul României pe care îl acordase și în urmă cu șase luni pentru…

De redactia , in Actualitate , at 07/12/2020

Agenția Standard & Poor’s (S&P) a reconfirmat ratingul României pe care îl acordase și în urmă cu șase luni pentru datoria pe termen lung și scurt, în valută și în monedă locală, și i-a menținut perspectiva negativă, astfel că acesta rămâne la „BBB minus /A-3” , ultima categorie recomandată investițiilor.

La sfârșitul lunii octombrie, și agenția de evaluare financiară Fitch Ratings reconfirmase ratingul suveran al României la „BBB minus” cu perspectivă negativă, după ce cu două zile înainte, agenția Moody’s  anunțase, la rândul ei, că menține ratingul de țară al României. Cea de-a treia agenție de rating, Standard and Poor’s era așteptată să-și anunțe evaluarea la începutul lunii decembrie.
Acest indicator este important pentru costurile la care se împrumută statul sau marile companii dintr-o țară. 

Ratingul României ar putea fi revizuit în scădere
S&P ar putea revizui în scădere ratingurile României dacă dezechilibrele fiscale și externe rămân ridicate o perioadă mai îndelungată decât a anticipat agenția, din cauza provocărilor cu care se va confrunta politica fiscală după alegeri.
În opinia agenției, costurile de finanțare ale României ar putea crește, dacă viitorul Guvern nu reușește să prezinte un cadru credibil al politicii fiscale.
În schimb, S&P ar putea revizui la stabilă perspectiva atribuită ratingului României, dacă viitorul Guvern ancorează rapid consolidarea fiscală, ceea ce va duce la stabilizarea finanțelor publice ale țării.

Ce așteaptă agenția de rating de la viitorul guvern
În pofida deteriorării situației în 2020, nivelul datoriei României rămâne moderat.
S&P anticipează că viitorul Executiv va reduce dezechilibrele bugetare.
Agenția crede că viitoarea administrație va continua probabil să furnizeze un sprijin fiscal amplu pentru a sprijini redresarea economiei în 2021, dar va trebui să gestioneze rigiditățile fiscale create în urma deciziilor politice anterioare. Acestea includ majorări costisitoare de pensii și alte beneficii sociale.

Cum vede S&P politica de la București
Incertitudinile politice sunt exacerbate de peisajul politic complex și conflictual, care ar putea face dificilă construirea unei coaliții după alegeri, se arată în raportul agenției de evaluare financiară.
Absorbția fondurilor europene va fi cheia pentru sprijinirea reechilibrării economice, deși se mențin riscurile de implementare, apreciază S&P.
Agenția se așteaptă ca inflația să rămână stabilă, iar presiunile asupra cursului de schimb să fie ținute sub control în urma măsurilor BNR din 2021.
Ca răspuns la efectele măsurilor de izolare adoptate pentru a stopa răspândirea pandemiei de coronavirus (COVID-19), autoritățile de la București au lansat o serie de măsuri economice și fiscale pentru sprijinirea companiilor și angajaților afectați. S&P estimează că dimensiunea totală a pachetului de stimulare este de 3% din PIB. Incluzând efectul bugetar al stabilizatorilor automați, cum ar fi de la ajutorul de șomaj, agenția anticipează că măsurile introduse vor crește cheltuielile fiscale cu 1,2%.

Pensiile, alocațiile și măsurile de stimulare atârnă greu în buget
Contractarea economiei, combinată cu măsurile de stimulare, declinul veniturilor fiscale și majorarea cheltuielilor sociale (pensiile și alocațiile pentru îngrijirea copiilor) vor adânci deficitul bugetar al României în 2020. S&P estimează un deficit bugetar de 9,2% din PIB în acest an, incluzând un declin al veniturilor din cauza scăderii economiei, care va face ca datoria să depășească 40% din PIB.
În condițiile în care salariile și pensiile se situează acum la aproximativ 90% din veniturile din taxe, structura bugetului României este extrem de rigidă. „Deși nu face parte din cazul nostru de bază, dacă ar fi fost implementată majorarea pensiilor cu 40%, estimăm că numai cheltuielile cu salariile și pensiile ar depăși veniturile fiscale guvernamentale în 2021”, apreciază S&P.
Agenția nu se așteaptă ca Executivul să înăsprească politica fiscală anul viitor, dar crede că autoritățile vor căuta să ajusteze componența structurală a bugetului, făcând cheltuielile mai puțin rigide și îmbunătățind colectarea taxelor, în timp ce se reduce gradual deficitul. S&P se așteaptă la un deficit de 7,2% din PIB în 2021 și de 5,5% din PIB în 2022.
De asemenea, agenția estimează că deficitul de cont curent se va situa în jur de 5% din PIB până în 2023. În opinia S&P, adâncirea deficitului comercial demonstrează problemele de competitivitate.

Sectorul bancar rămâne solid
Sectorul bancar, predominant deținut de bănci străine, rămâne solid, în opinia S&P, care vede riscuri limitate pentru Guvern. Piața românească insuficient dezvoltată a prevenit sectorul financiar să acționeze ca intermediar sau catalizator al activității economice.
Cum împrumuturile către sectorul privat se situau la 25% din PIB în martie 2020, sectorul bancar din România este pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește intermedierea financiară, apreciază agenția.

Comentarii


Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată.

%d blogeri au apreciat: