Der Standard: Austria ar trebui să își ridice dreptul de veto în privința Schengen – 60m.ro
Respingerea de către Austria a extinderii Schengen este contraproductivă din punct de vedere economic, dăunătoare în ceea ce privește politica energetică – și nu mai poate fi argumentată cu numărul de cereri de azil, au concluzionat într-un text publicat în Der Standard, autorii Judith Kohlenberger, cercetător în domeniul migrației și Stefan Lehne, fost diplomat.
În decembrie 2022, Austria a pus veto la aderarea la Schengen a României și Bulgariei, o decizie care rămâne valabilă și astăzi. Aceasta este argumentată în primul rând pe baza problemelor sistemice din spațiul Schengen. „Un sistem stricat nu poate fi extins”, a explicat ministrul afacerilor europene, Karoline Edtstadler. Ministrul de externe Alexander Schallenberg a vorbit despre un „strigăt de ajutor” în perspectiva a 100.000 de solicitanți de azil în 2022, dintre care majoritatea vor ajunge în Austria pe alte rute.
Veto-urile sunt neobișnuite în politica UE. În ultimii ani, guvernele iliberale, cum ar fi cele din Ungaria și Polonia, în special, au atras atenția. Funcționarea procesului decizional al UE depinde în mare măsură de aderarea statelor membre la un consens emergent, chiar dacă preocupările lor nu sunt complet disipate.
În acest caz specific, aproape toate țările, inclusiv Germania, care s-a confruntat cu un număr mare de sosiri, au sprijinit extinderea Schengen. Comisia a confirmat în mod repetat că ambele țări îndeplinesc toate condițiile de aderare.
Daune majore
Veto-ul austriac a fost perceput ca o mare nedreptate, în special în România, și a dus la amenințări cu boicotul și la anunțarea unei acțiuni în justiție la Curtea Europeană de Justiție (CEJ). Având în vedere costurile de transport mai mari și dezavantajele competitive considerabile, prejudiciul economic pentru România se ridică la câteva miliarde de euro. Numeroși migranți români care lucrează în Austria, în special în profesii care întrețin sistemul, inclusiv în domeniul îngrijirii și al recoltării, au suferit, de asemenea, dezavantaje grave.
La un an de la vot, puncte decisive sugerează că veto-ul ar trebui retras:
– În primul rând, numărul de cereri de azil în Austria a scăzut brusc față de anul precedent. Potrivit Ministerului de Interne, în prima jumătate a anului au plecat din țară mai mulți solicitanți decât au sosit. Numărul de sosiri a crescut în întreaga Europă. Cu toate acestea, migrația s-a mutat de pe rutele balcanice pe ruta mediteraneană centrală, după cum ilustrează situația de pe insula italiană Lampedusa.
– În al doilea rând, în timpul negocierilor privind reforma sistemului european comun de azil în iunie 2023, s-a ajuns la o decizie, care a fost salutată și de Austria ca un pas important înainte. Noul sistem va fi mult mai restrictiv. Printre altele, acesta prevede proceduri accelerate la frontierele externe pentru acei solicitanți de azil care au puține șanse de a fi recunoscuți.
Comentarii