CTP: Fatalitate… „îngerașul” Vlăduț, dimpreună cu USR, chirăie că DNA i-a făcut dosar la comanda PSD – 60m.ro
„Cota de insulte pe care o primesc de fiecare dată când scriu sau spun ceva este asezonată nesmintit cu constatarea acuzatoare: „Popescu ăsta are impresia că le știe pe toate, se pricepe la toate și nu greșește niciodată”. Un „maestru”, specialist în „profeții” politice beton, care nu se împlinesc nici 50%, îl „invidiază” pe CTP pentru că ar avea „convingerea intimă că tot ce spune el nu poate fi pus la îndoială””, scrie, pe Facebook, jurnalistul Cristian Tudor Popescu.
„Nu este nicidecum cazul. Sunt ros de îndoieli și deloc scutit de greșeli. O să vă dau trei exemple, grave, din nu puținele situații în care am greșit cu oameni, deși în dosul minții știam că nu e bine ce vreau să fac. De fapt, verbul potrivit este: m-am înșelat. Eu, pe mine.
Mai întâi, actualul secretar general-adjunct NATO, autopropus candidat la președinția României. În campania electorală pentru Primăria Capitalei, din 2004, în care concura cu Traian Băsescu, i-am dat niște sfaturi lui Mircea Geoană, cu titlu gratuit, nu în calitate de consilier, asta n-am fost pentru niciun politician. Am crezut că Geoană, bun vorbitor de engleză, cu o cultură politică de tip occidental, capabil să gândească și liberal în economico-social, deși era de la PSD, poate fi o soluție. Așa că mi-am scos din minte toate hibele de caracter pe care i le știam, inclusiv perfect găsita poreclă „Prostănacul”, pe care i-a lipit-o Ion Iliescu. I-am spus ce socoteam că are de făcut și comunicat într-o situație, două, nouă. Mă asigura bucuros, de fiecare dată, că am mare dreptate și că o să procedeze în consecință. Pe urmă se ducea la Vântu, la Sârbu, la mama-soacră, precum și la alte „oracole” ale d-sale, și făcea ce-i spuneau ei, uitând complet ce îi explicasem cât putusem de logic și argumentat. După episodul „La jacuzzi cu Vântu”, exploatat pe loc de Băsescu, am întrerupt orice legătură. M-a sunat din nou anul trecut, să mă felicite de ziua mea. După 13 ani, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat!… Am dedus imediat că are de gând să candideze la președinție, pentru că făcea exact ce făcuse și cu ani în urmă: își pregătea terenul, încercând să-mi câștige bunăvoința. Ca pe orice politician de Românica, asta l-a interesat întotdeauna, nu vreo părere de-a subsemnatului.
A doua greșeală, chiar prostie, pe care am comis-o, poartă numele de Vlad Voiculescu. Câteodată, rar, îmi ajunge până peste cap să fiu neîncetat dur, sarcastic, nemilos cu proștii, lichelele, canaliile, submediocritățile politice. Zemurile fetide care țâșnesc din ei când îi autopsiez pe viu mă stropesc, mă umplu de greață și de lehamite. Și atunci, simt nevoia să iau în brațe pe cineva,
Comentarii