Comisia Europeană: Creşterea economică a României va încetini la 2,2% în 2023, din cauza inflaţiei şi a altor factori contrari – 60m.ro
Creşterea economică a României va încetini la 2,2% în 2023, din cauza inflaţiei care constrânge veniturile disponibile reale, a condiţiilor stricte de creditare şi a cererii externe mai reduse, înainte de a accelera treptat în următorii doi ani, potrivit estimărilor de toamnă publicate miercuri de Comisia Europeană.
Instituţia europeană se aşteaptă ca avansul PIB să îşi revină în următorii doi ani, la o creştere de 3,1% în 2023 şi 3,4% în 2024.
Cu o inflaţie de bază (care exclude energia şi alimentele) persistentă, declinul inflaţiei generale este aşteptat să se intensifice în 2024 şi 2025.
Pentru 2023, inflaţia generală este anticipată să atingă 9,8%, urmând să încetinească la 5,9% în 2024 şi la 3,4% în 2025.
Piaţa muncii se va menţine strânsă, în pofida creşterii economice mai slabe, menţinând majorările salariale la un ritm ridicat.
Deficitul public general este estimat la 6,3% din PIB în 2023, înainte de a scădea la 5,3% în 2024 şi la 5,1% în 2025, datorită măsurilor de consolidare fiscală care urmează să fie implementate în ianuarie 2024. Raportul datorie/PIB este prognozat să ajungă la 50,5% în 2025.
În 2023, încrederea oamenilor de afaceri în economie, vânzările cu amănuntul şi serviciile şi-au pierdut semnificativ din avânt, iar producţia industrială s-a deteriorat şi mai mult, se arată în raportul de ţară al Comisiei Europene.
După o creştere dinamică a PIB-ului real de 4,6% în 2022, creşterea este de aşteptat să scadă la 2,2% în 2023, deoarece condiţiile de finanţare stricte, dezinflaţia relativ lentă şi creşterea economică redusă a partenerilor comerciali afectează producţia.
Creşterile puternice ale salariilor şi pensiilor susţin creşterea consumului privat, care este aşteaptat să rămână pozitivă în acest an, iar consumul guvernamental este, de asemenea, programat să se accelereze uşor. Înăsprirea politicii monetare şi a condiţiilor de finanţare a dus la o încetinire accentuată a creşterii creditului privat, cu impact negativ asupra investiţiilor private.
Cu toate acestea, investiţiile finanţate de UE în infrastructura publică finanţate oferă un stimulent puternic pentru creştere.
Se estimează că formarea brută de capital fix va creşte cu mai mult de 8% în 2023. Contribuţia negativă a exporturilor nete la creşterea PIB-ului se va restrânge în 2023 şi, împreună cu îmbunătăţirea termenilor schimbului, este de aşteptat să reducă deficitul de cont curent la aproximativ 7,3% din PIB, de la 9,3% din PIB în 2022.
Creşterea reală a PIB-ului este estimată să se accelereze la 3,1% în 2024 şi la 3,4% în 2025, susţinută de creşteri solide ale venitului real disponibil, un impact în scădere a creşterilor anterioare ale dobânzilor şi consumul şi investiţiile publice rezistente.
În timp ce consumul privat este aşteptat să se accelereze,
Comentarii