Clienții din Croația, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Serbia au dat curs unui boicot de amploare față de supermarketuri

Clienții din Croația, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Serbia au dat curs unui boicot de amploare față de supermarketuri
Un val de proteste a cuprins Balcanii, pe fondul creșterii excepționale a prețurilor la alimente și a agravării crizei costului vieții. În ultimele zile, clienții din Croația, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Serbia au dat curs unui boicot de amploare față de supermarketuri, acțiune ce a fost inițiată în Croația, dar care a fost rapid preluată și de țările vecine.
În Zagreb, capitala Croației, și în alte orașe din Balcani, volumele zilnice de vânzări au scăzut dramatic, cu până la 50%, în urma unui apel lansat pe rețelele de socializare.
Această mișcare a fost susținută de o mare parte a populației, inclusiv de politicieni, sindicate și celebrități locale, care au ales să ia o pauză de la cumpărături pentru a protesta împotriva prețurilor exorbitante la produsele de bază.
„Să luăm o pauză de la cumpărături!” este mesajul care a circulat pe platformele de socializare, iar mulți cetățeni s-au alăturat acestui apel, considerând că este un răspuns simbolic necesar în fața unei economii care pune o presiune tot mai mare pe buzunarele lor.
CITEȘTE ȘI: Dezbatere publică la Timișoara, în martie, pentru planurile-cadru de liceu
Reacția comercianților cu amănuntul a fost una de șoc, iar Josip Kelemen, reprezentant al grupului de protecție a consumatorilor „Halo, inspektore”, a precizat că mișcarea a avut un impact major asupra pieței.
Kelemen a adăugat că, deși acest boicot este în primul rând simbolic, el reflectă o nemulțumire profundă a populației, care se simte tot mai înșelată de creșterea constantă a prețurilor, chiar și în rândul celor cu venituri mai mari.
De asemenea, mișcarea a fost susținută de partidele de opoziție și de unele autorități politice, inclusiv de prim-ministrul Croației, Andrej Plenkovic, care a comentat că boicotul reprezintă „un mesaj important din partea oamenilor care sunt atent la comparațiile de prețuri”.
Plenkovic a promis că guvernul va analiza aceste preocupări și va revizui săptămâna viitoare lista produselor supuse controlului prețurilor. În urma acestui protest, guvernul croat a adăugat încă 40 de produse pe lista celor cu prețuri plafonate, inclusiv produse esențiale cum ar fi brânzeturile, cafeaua și produsele de uz casnic, cum ar fi săpunul.
Boicotul s-a extins rapid din Croația și în alte țări din Balcanii de Vest. În Muntenegru, prim-ministrul Milojko Spajić s-a alăturat mișcării și a declarat public: „În calitate de cetățean, susțin o astfel de acțiune”, exprimându-și solidaritatea cu protestatarii din întreaga regiune.
Această mișcare nu se limitează doar la o problemă internă a Croației. Ea reflectă o tendință tot mai largă în regiune, în care cetățenii sunt nemulțumiți de presiunea economică tot mai mare, iar guvernele sunt obligate să acționeze pentru a proteja cei mai vulnerabili cetățeni.
Ministrul croat al economiei, Ante Šušnjar, a subliniat că scopul principal al plafonării prețurilor este protejarea celor care sunt cel mai afectati de scumpiri, în special a familiilor cu venituri mici.
Deși boicotul a fost un act simbolic, efectele sale nu au fost neglijabile. Supermarketurile din Zagreb și din alte orașe din Croația au înregistrat o scădere semnificativă a vânzărilor, iar parcările centrelor comerciale erau, la orele de vârf, aproape goale, un semn clar că apelul la boicot a avut un impact vizibil asupra comportamentului consumatorilor.
Pe de altă parte, marile magazine sunt extrem de importante pentru economia unei tari. Sa luam exemplul Romaniei. În 2023, cele mai mari lanțuri de supermarketuri din România au înregistrat o cifră de afaceri cumulată de peste 70 de miliarde de lei (aproximativ 14 miliarde de euro).
Supermarketurile angajează un număr semnificativ de persoane, contribuind la reducerea șomajului. Se estimează că cele mai mari lanțuri de supermarketuri din România au peste 60.000 de angajați.
Sectorul de retail, care include și supermarketurile, contribuie la formarea Produsului Intern Brut (PIB) al României. Se estimează că supermarketurile au o contribuție de câteva procente la PIB, scrie tvrinfo.ro.