Ciprian Demeter: Vasile Goldiș, ”părinte al patriei”, artizan al Unirii românilor – 60m.ro
”Națiunile trebuiesc eliberate. Între aceste națiuni se află și națiunea română din Ungaria, Banat, Transilvania. Dreptul națiunii române de a fi eliberată îl recunoaște lumea întreagă, îl recunosc acum și dușmanii noștri de veacuri. Dar odată scăpată din robie, ea aleargă în brațele dulcei sale mame. Nimic mai firesc în lumea aceasta. Libertatea acestei națiuni înseamnă: Unirea ei cu Țara Românească” – Vasile Goldiș.
Vasile Goldiș s-a născut pe 12 noiembrie 1862 într-o familie de preoți, în satul Mocirla din județul Arad. Și-a petrecut copilăria în satele arădene Seleuș, Cermei și Mocirla. A absolvit ca șef de promoție Liceul Teoretic din Arad, remarcându-se încă din adolescență pentru deosebitele aptitudini pentru istorie, filosofie și literatură. S-a înscris în 1881 la Facultatea de Litere și Filosofie, pentru ca apoi să urmeze cursurile Universităților din Budapesta și Viena.
După terminarea studiilor, și-a început cariera didactică la Preparandia din Caransebeș, iar mai târziu s-a mutat Brasov, unde i-a avut colegi pe Valeriu Braniște şi Virgil Onițiu. Dintre elevii săi, s-au remarcat mai târziu, adevărați intelectuali, ca: Octavian Goga, Sextil Pușcariu, Onisifor Ghibu, Ioan Lupas și alții.
Pe scena politică, Vasile Goldiș s-a remarcat prin numeroase discursuri despre libertatea națională și încercările de a apăra învățământul românesc de legea școlară a ministrului Appony. Aceasta a constituit apogeul politicii de maghiarizare prin şcoală în Transilvania și a fost iniţiată de ministrul cultelor şi instrucţiunii publice, Albert Apponyi, începând cu anul 1907. Legea educaţiei Apponyi instituia obligativitatea studierii în limba maghiară în şcoli, măsură extinsă şi asupra şcolilor confesionale şi comunale care aveau dreptul de a oferi instruire şi într-o limbă minoritară. Una dintre prevederile acestei legi era aceea că „Toţi copii, indiferent de limba lor nativă, trebuie să se poată exprima în maghiară în scris şi vorbit până la sfârşitul clasei a patra“ (la vârsta de 10-11 ani). Legea mai stabilea și plata în mod diferenţiat a cadrelor didactice de la şcolile susţinute de comunităţi, în special cele româneşti, şi cele care erau finanţate de statul maghiar. Nu în ultimul rând, legea mai prevedea dreptul statului de a suprima orice şcoală românească pentru simplul motiv că acest lucru era reclamat de interese superioare de stat, aplicarea acesteia fiind o adevărată lovitură împotriva dezvoltării spirituale a românilor din Transilvania și având drept consecință închiderea a 600 de școli românești în Transilvania.
Ca membru al Partidului Național Român din Transilvania, în 1905, alături de Aurel Vlad, Ioan Suciu și Aurel Lazăr, Vasile Goldiș a propus să fie adoptată o politică activă și să se desprindă de politica promovată de Budapesta și Viena.
În 1906, Vasile Goldiș a devenit deputat în parlamentul de la Budapesta, fiind văzut ca un adversar de temut datorită abordării sale politice,
Comentarii