Ce pensie primește Dorel Vișan de la statul român – Actorul și-a dedicat toată viața artei
Dorel Vișan și-a dedicat viața artei. A fost actor, interpretând peste 40 de roluri pe scenele teatrelor și peste 50 de roluri în producții de film românești, a fost directorul Teatrului „Lucian Blaga” din Cluj și s-a dedicat și poeziei, devenind membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj.
Îndrăgitul actor, după o viață petrecută pe scenă, dedicată artei, primește lunar 1.400 de lei. Acesta a mărturisit că trece prin dificultăți financiare, primind de la stat o pensie care nu-l face neapărat mândru.
Suma de 1.400 de lei nu este suficientă pentru a asigura un trai decent. Tot ceea ce poate face Dorel Vișan este să lucreze în propria gospodărie pentru a-și asigura hrana: „M-am retras la muncă.”
Întrebat despre alegerea de a se retrage și despre scena care i-a fost ”acasă” ani de zile, acesta spune că îl leagă încă un dor de lumea actoriei, de scenă, mai ales:
„Mai există un dor de scenă, dar s-a topit într-o lume care a dispărut. Fiecare generație are felul ei de a se manifesta”, mărturisea îndrăgitul actor acum câțiva ani.
Renumitul actor a primit o serie de premii și nominalizări la premii importante în timpul carierei sale.
– Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină la Festivalul Filmului Românesc de la Costinești (1981)
– Cel mai bun actor al anului acordat de Asociația Oamenilor de Teatru (1987)
– Nominalizare pentru cel mai bun actor la Festivalul european al filmului (1988)
– Premiul pentru interpretare masculină pentru rolul din Senatorul melcilor la Festivalul Filmului Mediteranean de la Montpellier, Franța (1995)
– Premiul de Excelență la TIFF pentru activitatea sa neîntreruptă în slujba artei (2003).
Actorul Dorel Vișan a fost decorat, la data de 30 mai 2002, cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, alături de alți actori, „pentru prestigioasa cariera artistică și talentul deosebit prin care au dat viață personajelor interpretate în filme, dar și pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc”.
Comentarii