Ce caută un „corupt” român la Departamentul de Stat american? – 60m.ro
Nici „corupția” românească nu mai e ce-a fost și nici americanii se pare că nu mai luptă cu ea ca pe vremuri. Andrei Baciu, fost șef al CNAS și fost secretar de stat în Ministerul Sănătății, care este urmărit penal de DNA, se laudă că a fost primit la Departamentul de Stat al SUA.
O discuție foarte interesantă la Departamentul de Stat american despre provocările actuale, inclusiv cele din domeniul inteligenței artificiale, într-un context mai mult decât special: peste 40% din populația planetei va vota în 2024.
Economic vorbind, vorbim despre țările care dau mai bine de 40% din PIB-ul mondial.
Aceste alegeri care se desfășoară în mare parte în Statele Unite ale Americii, Europa, părți din Asia, America Centrală și de Sud vor influența și vor dicta viitorul geopolitic și economic pentru următorii ani.
Știm ca este un an crucial pentru România. Poate ne pare greu să credem, însă România este acum într-o poziție unică în care poate să aibă o voce la nivel internațional.
Sunt primele alegeri în care apare un nou actor: inteligența artificială, iar toate analizele arată că evoluția tehnologică aduce cu sine provocări noi în campaniile electorale, cu accent pe pericolul amplificării dezinformării.
Fake news și deep fake, toate acestea sunt instrumente care pot fragiliza democrația.
O temă care merită dezbătută și gestionată cu atenție, pentru un viitor în siguranță!, a transmis Baciu pe pagina sa de Facebook, unde a postat și o fotografie.
Andrei Baciu (PNL), fost șef al CNAS și fost secretar de stat în Ministerul Sănătății, are calitatea de suspect în dosarul achiziției de vaccinuri. Acuzațiile procurorilor sunt de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cazul lui Andrei Baciu, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
„La data de 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării și distribuției vaccinurilor împotriva COVID-19 prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziția unor opțiuni viabile de vaccinuri și care a presupus negocierea de către Comisia Europeană a unor acorduri de achiziție anticipată cu producătorii de vaccinuri în numele statelor membre.
Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcție de numărul populației, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populație revenea statelor membre.
De precizat este faptul că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de „opt-out”, astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuție pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite.
Comentarii