Banii necheltuiți de Ciucă și Ciolacu din PNRR vor merge la reconstrucția Ucrainei – 60m.ro
„România a primit a doua tranșă din PNRR, s-au cheltuit nici 10% din bani, fondurile sunt în trezoreria Băncii Naționale. Este trist fiindcă acești bani pot realmente aduce o schimbare în bine în România. Să vedem în ce măsură se poate respecta data limită din 2026”, a spus într-un interviu pentru G4Media eurodeputata Corina Crețu (PRO Romania, Grupul Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European), fost Comisar european pentru politică regională.
Aceasta a vorbit despre faptul că România are o șansă care, în opinia sa, nu se va mai repeta, să dispună de acest volum de finanțări, precum în prezent, din Politica de Coeziune (programele operaționale din perioada 2014-2020 și cele din perioada 2021-2027) dar și fondurile din Next Generation EU, unde este încadrat Planul Național de Redresare și Reziliență. Motivele sunt mai multe, spune aceasta și țin în principal de prioritățile UE de alocare a fondurilor și de voturile politice pe care le anticipează, din partea celelorlalte state membre, pe viitor.
Tema: Situația în acest moment a atragerii fondurilor din Politica de Coeziune și Next Generation EU
„Acum în plan european din păcate această politică este o adevărată pradă, se încearcă a se lua fonduri pentru noile priorități și probleme foarte grave și cred că România trebuie să își dea seama că are o șansă care nu cred că se va mai repeta, de a dispune de un pachet atât de amplu de fonduri europene”, a explicat Corina Crețu.
România are de încheiat cadrul financiar multianual 2014-2020, a amintit aceasta.
„Sunt multe voci care nu mai doresc regula n+3 pentru că statele nu sunt încurajate să se grăbească cu investițiile. Am avut peste 30 miliarde euro și rata de absorbție acum este de 83%. Din păcate, o parte din absorbție este artificială, noi am votat acum un an aici în Parlamentul European ca unele din cheltuielile cu refugiații din Ucraina să intre în absorbție. Care este cu adevărat rata finală o vom ști în martie 2024 dar ar fi păcat să fie mai mică decât 2007-2014 care s-a încheiat cu 92%. Atunci, în calitate de Comisar European m-am luptat pentru multe derogări: posibilitatea de a prelua creditele țării, includerea proiectelor retrospective (pentru care statul plătea credite), a fost o muncă în plus atunci dar am salvat mai mult de 3 miliarde de euro cu aceste derogări”, explică Corina Crețu.
Alte explicații din interviu:
- „Mai avem acum lansarea exercițiului 2021-2027. Din păcate, de 2 ani se puteau folosi banii, avem 30 miliarde de euro. Atunci când s-a stabilit bugetul m-am zbătut să rămână același indicator, PIB pe cap de locuitor, deși au mai fost multe idei,
Comentarii