Austeritatea lui Ciolacu = exces de putere: Legea Austerității, făcută zob de puținii magistrați sadea rămași în Curtea Constituțională – 60m.ro
Legea prin care Marcel Ciolacu și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului a fost promulgată, la sfârșitul săptămânii trecute, de președintele României, Klaus Iohannis, în aceeași zi în care Curtea Constituțională a publicat, în Monitorul Oficial, motivarea Deciziei prin care a respins obiecțiile de neconstituționalitate invocate de parlamentarii opoziției.
Doi dintre judecătorii CCR, Cristian Deliorga și Varga Attila, arată, însă, că, procedând astfel, Curtea și-a încălcat propria doctrină și propria jurisprudență. Aceștia devoalează faptul că, în 2020, când Guvernul de atunci și-a asumat răspunderea pe un proiect care viza 20 de acte normative din domeniul fiscal-bugetar, Curtea a declarat legea neconstituțională. Asta, deoarece Executivul a „fabricat” o singură lege, din 20 diferite, ca să-și poată asuma răspunderea, lucru interzis de Constituție. Anul acesta, Guvernul și-a asumat răspunderea pe un pachet care înglobează 25 de legi diferite, ce reglementează domenii diferite, ceea ce ar fi trebuit să conducă, automat, la declararea legii ca neconstituțională. Cei doi judecători acuză Guvernul că, prin această acțiune, a încălcat principiul separației puterilor în stat și a dat dovadă de exces de putere. Unele dintre reglementările acestei legi controversate, cum ar fi limitarea plăților și tranzacțiilor cu bani cash, intră în vigoare chiar de la data de 1 noiembrie 2023.
Opinia separată la Decizia Curții Constituționale nr. 523 din 18 octombrie 2023, referitoare la obiecția de neconstituționalitate a Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, în ansamblul său, aparține judecătorilor CCR Cristian Deliorga și Varga Attila, printre puținii magistrați care activează, în prezent, la nivelul instanței de contencios constituțional. Potrivit celor doi, „în dezacord cu soluția adoptată, considerăm că obiecția de neconstituționalitate trebuia admisă, raportată la criticile de neconstituționalitate extrinsecă referitoare la articolul a alineat 4 și articolul 114 alineat 1 din Constituție, și, prin urmare, constatată neconstituționalitatea legii în ansamblul său”.
Legea criticată a fost adoptată prin procedura legislativă specială a angajării răspunderii Guvernului, prevăzută de articolul 114 alineat 1 din Constituție, text constituțional care prevede că Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, asupra a trei chestiuni limitate. Prima este asupra unui program, a doua este asupra unei declarații de politică generală, iar a treia este asupra unui proiect de lege.
Cristian Deliorga și Varga Attila subliniază că atât doctrina, cât și jurisprudența Curții Constituționale au apreciat că „angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege reprezintă o modalitate legislativă de adoptare a unei legi, adică nu prin dezbaterea legii în cadrul procedurii legislative ordinare, ci prin dezbaterea unei problematici prin esență politice, legată de rămânerea sau de demiterea Guvernului”.
O decizie anterioară a Curții stabilea exact pe dos decât acum
Cei doi judecători arată că instanța de contencios constituțional,
Comentarii