2024, Anul Avram Iancu – 60m.ro
Anul 2024 a fost instituit ca „Anul Avram Iancu”, printr-o lege care a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la 14 iulie 2023.
„Se instituie anul 2024 ca ‘Anul Avram Iancu’ pentru aniversarea a 200 de ani de la naşterea revoluţionarului Avram Iancu. Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi instituţiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora pot organiza sau sprijini logistic şi material manifestări culturale, artistice sau educaţionale dedicate celebrării vieţii şi activităţii lui Avram Iancu”, se arată în lege.
Proiectul de lege pentru instituirea anului 2024 ca „Anul Avram Iancu” a fost aprobat de plenul Camerei Deputaţilor la 20 iunie 2023. Proiectul de lege a fost adoptat şi de Senat, Camera Deputaţilor fiind for decizional în acest caz.
***
Avram Iancu, conducător al Revoluţiei române din Transilvania de la 1848-1849, supranumit ‘Crăişorul Munţilor’, s-a distins, odată cu începutul mişcării revoluţionare din primăvara anului 1848, printr-un spirit înfocat pentru libertate, dar, mai curând decât oricare dintre contemporanii săi, el şi-a aplecat ochii spre moţii din Munţii Apuseni, arată istoricul Silviu Dragomir (1888-1962) în lucrarea sa „Avram Iancu” (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1965).
„Înţelegând prea bine condiţiile aspre de viaţă în care se zbătea această populaţie săracă, Iancu devine tribunul ei, apărându-i drepturile, inspirându-i încredere în dreptatea cauzei şi luptând cu sabia pentru a-i asigura izbânda. De aceea îl urmează moţii fără şovăire. Acesta-i secretul popularităţii sale”, scrie Silviu Dragomir în lucrarea amintită.
Avram Iancu s-a născut la Vidra de Sus, în 1824, potrivit volumului ”Dicţionar biografic de istorie a României” (Editura Meronia, 2008).
Eveniment dedicat comemorării eroului naţional ”Avram Iancu” în cadrul Serbărilor Naţionale de la Ţebea, judeţul Hunedoara, 12 septembrie 2021.
Născut într-o familie de moţi înstăriţi, Avram Iancu a urmat Liceul piariştilor din Cluj, unde a studiat ”umanităţile” (1841) şi filosofia (1842-1844), şi, mai târziu, Facultatea de Drept (1844-1846). După absolvire a devenit cancelist (practicant) la Tabla Regească (Instanţa Supremă) din Târgu-Mureş, promovând în 1848 examenul de avocat.
Fervent susţinător al luptei pentru emancipare naţională şi socială a românilor transilvăneni, Avram Iancu a participat la Adunarea din Duminica Tomii (18/30 apr. 1848), unde a venit însoţit de 2.000 de moţi, plecând apoi prin satele româneşti încercând să-i convingă pe ţărani de necesitatea unei mişcări pentru a-şi cere drepturile. La Marea Adunare Naţională de la Blaj din 3/15-5/17 mai 1848, unde a venit însoţit de 10.000 de moţi, a fost ales membru al Comitetului Naţional Permanent, organism de conducere a Revoluţiei române.
După ce, la 17/29 mai 1848, Dieta Transilvaniei de la Cluj, în care românii nu erau reprezentaţi, a votat uniunea Transilvaniei cu Ungaria şi,
Comentarii